Se întâmplă la CNJM! Află aici, acum!

Nu o să îți vină să crezi veste cutremurătoare sau vezi cum te afectează! Sunt titluri menite să îți capteze atenția și să îți ridice semne de întrebare (ce se întâmplă la Pedagogic? de ce e șocant?). Titlurile astea sunt numite, în popor, clickbaituri. Nu știu dacă tu în mod normal obișnuiești să dai click pe astfel de titluri (nici nu mă interesează asta), dar am fost sigur că pe ăsta o să dai click și o să vrei să citești continuarea, sau cel puțin esențialul. Ceea ce se întâmplă la CNJM Ploiești nu e deloc șocant, ci e un lucru ce ar trebui să fie prezent toate școlile.
10628352_684823721608520_3082838203470176368_n [6] Ce e atât de special la CNJM? Probabil și faptul că învăț aici, nu neg, dar cu siguranță sunt oportunități pe care nu le găsești peste tot. De obicei, articolele mele sunt gândite noaptea, când nu am somn, iar aseară mi-am amintit de vechea școală în care învățam. Mă deranja că ne era teamă să spunem ce ne deranjează, dar am auzit că noua direcțiune a început să se schimbe lucrurile în bine.

În clasa a 9-a am intrat la liceu. Totul era diferit: propunerile sau reclamațiile (reclamații existau destul de rar) ne erau ascultate, aveam un altfel de libertate, nu ne era teamă de profesori (lucru ce a fost binevenit, având în vedere timiditatea pe care o aveam și lipsa de încredere de care dădeam dovadă în gimnaziu). Uniforma școlară este simplă, probabil cea mai simplă din oraș. Ne poți recunoaște ușor fără să îți zgâriem retina sau să fim timorați din cauza ei în drumul spre casă. Totul era (și este) constructiv.
Din primele zile am simțit diferența dintre gimnaziu și liceu. Nu mai eram tratat ca un copil; punctul meu de vedere conta. În timp am reușit să fac și alte comparații. Auzeam elevi de la alte școli sau licee care se plângeau de diverse lucruri care păreau a le fi comune. Eu nu aveam problemele astea și la început nu înțelegeam de ce. La mine în liceu, colegii mei (și eu, câteodată) participau constant la concursuri, erau susținuți de profesori, existau mereu proiecte ce se desfășurau în școală, exista și partea practică, pe lângă teorie, aveam și cerc de teatru, ore de gramatică existau. Totul era ca la liceele din străinătate (modern, fun, interesant). Inițial am crezut că așa e la liceu. După am aflat că am avut eu noroc atunci când mi-am ales opțiunile pentru liceu.
collage

[1], [2], [3], [4], [5]
Până în semestrul 2 al clasei a 9-a am ajuns să cunosc toate (sau majoritatea) persoanele ce treceau pragul liceului. De la profesori, elevi, până la personalul auxiliar. Risc să spun că a fost prima dată când m-am adaptat perfect într-un grup mai mare de 50 de persoane.

De ce scriu articolul ăsta?

Pentru că luna aceasta, fostul Liceu Pedagogic împlinește 7 ani de când a devenit Colegiul Național ”Jean Monnet” Ploiești. Sper să fiu iertat pentru titlul mai puțin ortodox, dar evenimentul acesta merita marcat cumva. Îți mulțumesc, C.N. Jean Monnet! Vă mulțumesc, dragi colegi și profesori!
──────────
[1] Am participat pentru prima dată la o piesă de teatru jucată și compusă în întregime de elevi. 
[2] Unul dintre multele activități în aer liber ținute în curtea CNJM.
[3] Am ținut o prezentare despre poporul chinez, în clasa a 9-a, la ora de educație interculturală.
[4] Am cântat în clasa a 9-a, în timpul săptămânii ”Școala Altfel”. Aș fi vrut să cânt și anul ăsta, dar nu m-au mai lăsat colegele (mai ales la microfon).
[5] Am făcut parte, pentru prima dată, din echipa de organizare a unui proiect interșcolar.
[6] Prima fotografie de grup cu mine, împreună cu colegii și cu diriga, la începutul clasei a 9-a.
Credit foto: pedagogic.ro

9 lucruri pozitive care-au marcat orașul Ploiești în 2015

Pe aceeași structură (și cu același titlu) pe care Mihai Popescu a folosit-o într-un articol publicat pe VICE m-am gândit să redactez și eu un articol similar și adaptat. Din fericire am găsit un punct în plus și l-am adaugat pe listă. Deși anul 2015 nu a fost cel mai fericit an din istoria orașului Ploiești, vă invit să lăsăm la o parte toate gândurile rele și să vedem și partea plină a paharului. Iată cele mai bune lucruri de care ploieștenii ar trebui să se bucure:

Citește în continuare „9 lucruri pozitive care-au marcat orașul Ploiești în 2015”