Stau ca un trist în Fable, singur, cu laptop-ul în brațe. Măcar dacă era mai aglomerat pe aici să pot să îmi fac prieteni, dar e luni. Nu iese nimeni luni din casă. Afară e frig, practic stă să plouă, e o vreme d-aia nesimțită de toamnă. Dacă vremea asta îmi amintea înainte de zone de munte precum Sinaia sau Predeal sau mai știu eu, acum îmi amintește de Focșani, mai ales de ultima zi a festivalului de blues. La fel de nasoală a fost vremea și atunci. Dacă tot stau degeaba și sunt bombardat de flashback-uri, hai să mă revanșez față de voi și să vă povestesc cum a fost la Foșani Blues Festival.

Exact ca anul trecut, și de data asta am târât cu mine dita’ grupul de oameni de la Școala de Vară. De dormit am dormit în noul complex al băieților de la Casa Rustica (locul care m-a găzduit acum ceva vreme pentru a pune pe picioare proiectul ăsta). Well, aventura a început încă din primele ore, când am aflat că respectivul complex nu se află în oraș, ci în Cîmpineanca, un fel de Strejnic pentru Ploiești ca distanță. Până la urmă am rezolvat cumva cu transportul fără să sponsorizez firmele de taxi din Focșani. În rest, cazarea a fost mișto și am avut toate condițiile. Mi-a plăcut că am avut prize la discreție, ceea ce pentru un dependent de tehnologie ca mine e alternativă la oxigen.

Prima seară mi-am luat somn devreme, la 11, ca ultimul pensionar. Deși am dormit tot drumul în tren, am zis că merit puțină odihnă. Diminețile le-am petrecut la Queen Pub, locul care mi-am dat seama că a fost gândit după chipul și asemănarea mea. Păi mai cunoașteți voi un restaurant care servește micul dejun până la ora 15? Exact!

Restul timpului l-am petrecut cu diverse grupuri prin Piața Unirii, locul în care era amplasată scena. În aceeași piață am mâncat niște clătite cu ciocolată și oreo de m-a luat cu îndrăgosteală. Recunosc că în rest am băgat shaorma de am rupt, dar nu regret. La shaormeria aia de lângă casa de cultură chiar au niște sandwich-uri date drecu’. 

Festivalul în sine mi s-a părut mai șmecher decât anul trecut, iar anul trecut chiar a fost fain. Artiștii au fost blană bombă, sesiunile de după concerte din Atelier Pub au fost faine, însă organizarea m-a dezamăgit puțin. Mult prea mulți oameni pe metru pătrat, zici că eram în RATB. Sunt sigur că ar fi putut pune la punct un sistem de rezervări. Ultima zi a stricat puțin vibe-ul din cauza temperaturilor scăzute, evident organizatorii n-au nicio vină la capitolul ăsta. Dacă e să discutăm de artiști, JJ Thames m-a ținut în priză atât de pe scena mare, cât și la Jam Session. Din ziua aia i-am devenit fan.

Apropo de organizatori, îmi pare rău că n-am reușit să pun de-un parteneriat cu ei anul acesta la festival. Am avut o discuție prin 2017 cu maimarii FBF-ului, i-am simțit deschiși pentru o colaborare, dar din cauza situației aglomerate cu examenele n-am avut timpul necesar să punem la punct un parteneriat. Guys, dacă citiți asta, îmi pare rău că n-am avut ocazia să lucrăm împreună, dar mă bucur că am fost alături de voi și anul acesta. Btw, mersi Andrei pentru brățară, am dormit cu ea :))

În rest, de criticat n-am ce. Mi-a plăcut, m-am simțit bine. Mi-ar plăcea să văd și în Ploiești ceva similar, cândva, și să renunțăm la mizeriile de festivaluri pe care autoritățile locale aruncă bani degeaba.

Pe contul meu de instagram e un mic montaj video de la festival, iar mai jos v-am lăsat o melodie pe care am auzit-o eu la fest și care mi-a rămas în minte… cine știe poate vă rămâne și vouă 🙂

Reclame

Tu ce părere ai..?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.