Nu o să îți vină să crezi veste cutremurătoare sau vezi cum te afectează! Sunt titluri menite să îți capteze atenția și să îți ridice semne de întrebare (ce se întâmplă la Pedagogic? de ce e șocant?). Titlurile astea sunt numite, în popor, clickbaituri. Nu știu dacă tu în mod normal obișnuiești să dai click pe astfel de titluri (nici nu mă interesează asta), dar am fost sigur că pe ăsta o să dai click și o să vrei să citești continuarea, sau cel puțin esențialul. Ceea ce se întâmplă la CNJM Ploiești nu e deloc șocant, ci e un lucru ce ar trebui să fie prezent toate școlile.

Ce e atât de special la CNJM? Probabil și faptul că învăț aici, nu neg, dar cu siguranță sunt oportunități pe care nu le găsești peste tot. De obicei, articolele mele sunt gândite noaptea, când nu am somn, iar aseară mi-am amintit de vechea școală în care învățam. Mă deranja că ne era teamă să spunem ce ne deranjează, dar am auzit că noua direcțiune a început să se schimbe lucrurile în bine.

În clasa a 9-a am intrat la liceu. Totul era diferit: propunerile sau reclamațiile (reclamații existau destul de rar) ne erau ascultate, aveam un altfel de libertate, nu ne era teamă de profesori (lucru ce a fost binevenit, având în vedere timiditatea pe care o aveam și lipsa de încredere de care dădeam dovadă în gimnaziu). Uniforma școlară este simplă, probabil cea mai simplă din oraș. Ne poți recunoaște ușor fără să îți zgâriem retina sau să fim timorați din cauza ei în drumul spre casă. Totul era (și este) constructiv.
Din primele zile am simțit diferența dintre gimnaziu și liceu. Nu mai eram tratat ca un copil; punctul meu de vedere conta. În timp am reușit să fac și alte comparații. Auzeam elevi de la alte școli sau licee care se plângeau de diverse lucruri care păreau a le fi comune. Eu nu aveam problemele astea și la început nu înțelegeam de ce. La mine în liceu, colegii mei (și eu, câteodată) participau constant la concursuri, erau susținuți de profesori, existau mereu proiecte ce se desfășurau în școală, exista și partea practică, pe lângă teorie, aveam și cerc de teatru, ore de gramatică existau. Totul era ca la liceele din străinătate (modern, fun, interesant). Inițial am crezut că așa e la liceu. După am aflat că am avut eu noroc atunci când mi-am ales opțiunile pentru liceu.

Până în semestrul 2 al clasei a 9-a am ajuns să cunosc toate (sau majoritatea) persoanele ce treceau pragul liceului. De la profesori, elevi, până la personalul auxiliar. Risc să spun că a fost prima dată când m-am adaptat perfect într-un grup mai mare de 50 de persoane.

De ce scriu articolul ăsta?

Pentru că luna aceasta, fostul Liceu Pedagogic împlinește 7 ani de când a devenit Colegiul Național ”Jean Monnet” Ploiești. Sper să fiu iertat pentru titlul mai puțin ortodox, dar evenimentul acesta merita marcat cumva. Îți mulțumesc, C.N. Jean Monnet! Vă mulțumesc, dragi colegi și profesori!

Credit foto: pedagogic.ro

Anunțuri

5 gânduri despre „Se întâmplă la CNJM! Află aici, acum!

Tu ce părere ai..?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s