Copiii refugiați, victimele mentalității românești

TEXT JURNALISTIC

Maghiarii-îi-despart-pe-refugiaţi-de-copii-lor-690x345„Germania este dispusă să primească refugiați, dar este important de știut că acești oameni pot primi ajutor în orice țară a Uniunii Europene, într-un mod care să le garanteze protecția față de persecuții și război civil”. Cu această declarație și-a început discursul Angela Merkel, cancelar federal al Germaniei și „cea mai puternică femeie din lume” (conform Forbes Magazine, 2009), în fața marilor lideri europeni.

Cuvintele rostite de aceasta au reușit să încingă spiritele din sală și să îi divizeze pe cei prezenți, împărțindu-i în două tabere distincte. François Hollande, președintele Franței, dar și Stefan Lofven, premierul Suediei, s-au alăturat grupului condus de Merkel. De cealaltă parte a baricadei, reprezentanții Slovaciei, alături de mai multe țări din UE, și-au exprimat nemulțumirile cu privire la respectiva decizie. După luarea acestei rezoluții, președintele României, Klaus Iohannis, a încercat să îi împace pe cetățenii români cu ideea că va fi nevoie să își împartă pământul cu imigranții originari din afara Europei: „1700 și ceva. Atâția refugiați vor veni maxim în România pentru că atâtea locuri sunt disponibile. Mai mult, nu”, a declarat Iohannis în fața presei și, indirect, în fața alegătorilor săi. Românii au privit cu scepticism și cu teamă decizia luată de președintele lor ales.

La începutul lunii martie a anului 2016 au trecut granița țării primii 15 refugiați. După cazarea acestora la Galați, mecanismul de relocare adoptat de Uniunea Europeană a calculat un număr de 6,200 de imigranți pe care România trebuie să îi primească în următorii ani. „La începutul lunii martie, sosește primul grup. Detaliile exacte le vom știi în momentul în care statul respectiv va face transferul. Procedura este că noi trimitem niște cereri de intenție către Germania și Italia, în funție de câte persoane putem noi procesa, iar ei decid câți trimit”, a declarat pentru publicația „Gândul” Ermina Mihai, purtătoare de cuvânt a Inspectoratului General pentru Imigrări. Conform unui raport UNICEF din martie 2015, când criza refugiaților se pregătea să apară, aproximativ 6 milioane de copii din Siria și din Irak au emigrat în țările învecinate din cauza pericolelor la care erau expuși.

Platforma webvision a precizat traseele ce sunt folosite de către refugiați pentru a trece granița statelor Uniunii Europene. Conform acesteia, ruta Balcanilor de Vest este percepută ca fiind cea mai puțin periculoasă. Parcurgerea acestui drum necesită traversarea Serbiei, țară învecinată cu România. Principala problemă referitoare la copiii refugiați este că nu toți reușesc să parcurgă drumul până în UE, cei neînsoțiți întâmpinând, de cele mai multe ori, dificultăți ce le pot pune viața în pericol. La începutul anului 2016, agenția Europol a anunțat cel puțin 10,000 de copii migranți dispăruți fără urmă în Europa. „Acest lucru nu înseamnă că tuturor acestor copii li s-a întâmplat ceva. Unii dintre ei ar putea de fapt să stea la rude”, a declarat purtătorul de cuvânt al Europol, citat de Agenția Națională de Presă Agerpres. O situație precum emigrarea forțată le poate aduce probleme multor familii nevoite să își părăsească țara natală. Deși adulții pot trece mai ușor peste această dificultate, pentru mulți copii poate reprezenta un șoc. Adaptarea în noul mediu este de multe ori deficitară, iar în cazul în care gazdele nu sunt pregătite pentru a-i primi pe refugiați, șansele acomodării acestora sunt inexistente. Pe de altă parte, în cazul în care cetățenii țării respective vor refuza să relaționeze cu migranții, riscul de a se crea un conflict între noua comunitate a refugiaților și între gazde este destul de mare, lucru ce poate duce la destabilizarea țării respective. „Permiteţi-mi să fiu cât se poate de clar. Europa nu va putea căra singură această povară. Dacă nu va exista o schimbare în tendinţa actuală, Europa va fi destabilizată”, a declarat Viktor Orban, prim-ministrul Ungariei.

Lipsa de comunicare le este sugerată cetățenilor și de instituțiile de presă și de unii oameni politici. Joachim Herrman, Ministrul de Interne al landului Bavaria, a spus că „atacurile de mâine ar putea veni din partea tinerilor refugiați de acum”. O astfel de declarație transmisă de către o persoană ce ocupă o funcție atât de înaltă poate spori starea de teamă în rândul populației și descurajează, în mod direct sau indirect, orice interacțiune cu migranții găzduiți. După ce Herrman a făcut această declarație publică, accesul refugiaților a fost limitat în mai multe discoteci și restaurante din Germania.

Educația copiilor refugiați poate fi, de asemenea, pusă în pericol de atitudinea discriminatorie a cadrelor didactice, a celorlalți elevi sau a conducerii instituțiilor de învățământ. În cazul în care această problemă de mentalitate este depășită, noii elevi ai sistemului educațional românesc se lovesc de o altă neplăcere, de data aceasta legată de comunicare. De multe ori, profesorii nu sunt calificați să predea într-o altă limbă decât cea națională și în anumite cazuri nu au acces la resursele educaționale necesare integrării copiilor refugiați în activitățile școlare. În anumite țări din Europa Centrală, accesul la educație al copiilor refugiați a fost îmbunătățit considerabil. Trebuie menționat faptul că drepturile omului și ale copilului rămân valabile, indiferent de naționalitate, etnie sau religie. „E vorba totuși de copii, în primul rând, care au niște drepturi internaționale unanim recunoscute și mă refer aici la școală, grădiniță, la îngrijire medicală, e vorba despre dorința de a găsi un loc de muncă” a declarat Victor Ponta, citat de Digi24, în luna octombrie a anului 2015.

Text redactat de Bogdan Dinu, martie 2016

Credit foto © AP

Anunțuri

Tu ce părere ai..?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s